În data de 11 Mai 2020 a trecut la cele veşnice Maria Puşcaciu, Directorul Centrului de Creaţie din Brăila, una dintre figurile emblematice ale culturii brăilene. În urma sa au rămas câteva festivaluri renumite, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Realizările în decursul anilor, aflată la conducerea Centrului de Creaţie, pe plan cultural, muzical şi din domeniul artei, au adus un aport semnificativ identităţii brăilene.
Printre realizările de lungă durată ale doamnei Maria Puşcaciu, se numără şi Festivalul internaţional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, care ar putea ajunge anul acesta la cea de-a XIV-a ediţie. Longevitatea Festivalului renumit la nivel internaţional, pentru felul în care s-a pus accent pe autenticitate regională, atât din punct de vedere muzical, cât şi tradiţional sau vestimentar (port popular), se datorează lungii colaborări dintre Maestrul Nicolae Botgros şi directorul Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Brăila, regretata doamnă Maria Puşcaciu, fondatorul acestui Festival.
Datorită restricţiilor impuse, în urma pandemiei „Coronavirus”, mulţi dintre colaboratori nu vor putea să-şi ia rămas bun, printre care şi Maestrul Nicolae Botgros. Astăzi a fost depusă o coroană de flori din partea domniei sale şi a Orchestrei de Muzică Populară „Lăutarii” din Chişinău, la sicriul Mariei Puşcaciu, care se află depus la Catedrala Ortodoxă din Brăila. Maestrul a transmis şi un mesaj de condoleanţe telefonic, familiei îndoliate; dar, şi-a exprimat şi propriile sale regrete, faţă de neaşteptata retragere din această lume a persoanei cu care a colaborat vreme de 14 ani.
„Nu m-am aşteptat să plece dintre noi atât de repede. Este trist şi dureros în acelaşi timp, pentru că ne părăsesc oameni care ne-au iubit şi pe care i-am iubit; care au dăruit o parte din sufletul lor în tot ce au făcut, contribuind la redescoperirea şi dezvoltarea patrimoniului cultural şi artistic. Am fost şocat în seara când am aflat că nu va mai fi prezentă la Festival, cum o făcea de fiecare dată până anul trecut, când a lipsit, fiind la tratament. Ce este viaţa omului? Cum se duce? Este singura certitudine pe care o avem. Lăsăm multe şi nu luăm nimic. Realizările pe care le lăsăm ne înveşniceşte sufletul şi amintirea celor care ne-au cunoscut şi iubit, dar şi a celor care vor descoperi numele noastre peste multă vreme.
Pentru mine Maria a fost mai mult decât un prieten. Îmi pare aşa de rău şi că pleacă fără să ne mai spună ceva. Era un om deosebit de implicat în acest Festival şi în altele. Ce bucuroasă era când ne revedea la Brăila? De acum vor rămâne doar amintirile.
Îmi pare rău şi că nu pot veni, totuşi, atât de aproape, să-i spun adio, pentru că sunt aceste restricţii, care mă reţin acasă, la Chişinău. Dar, nici o restricţie nu ne va opri să o purtăm pe Maria Puşcaciu în inimile noastre, amintindu-ne de ea în cele mai fericite momente şi de modul în care îşi manifesta bucuria. Ea va trăieşte în continuare prin amintirile pe care trebuie să nu le uităm şi împreună cu acestea, prin realizările comune, care vor dăinui. Dumnezeu să o odihnească în pace şi îmi pare foarte rău că se retrage dintre noi aşa de repede. O iubeam, am iubit-o şi o vom iubi în continuare, aşa cum şi ea ne-a iubit pe noi. Dumnezeu să o odihnească în pace.”
Dirijorul Orchestrei „Lăutarii” din Chişinău,
Maestrul Nicolae Botgros.
De asemenea, şi-a exprimat condoleanţele şi doamna Lidia Bejenaru, soţia Maestrului Nicolae Botgros, care a cunoscut-o şi a lucrat împreună cu doamna Maria Puşcaciu în cadrul Festivalului folcloric de la Brăila.
Funeraliile vor avea loc mâine, 14 Mai 2020, începând cu ora 11:00 la Capela Catedralei Ortodoxe din Brăila; iar apoi, pornind spre Cimitirul „Împăratul Constantin” din Municipiu, cel din urmă drum a celei ce a fost, este şi va rămâne, Maria Puşcaciu (N. 15.09.1950 – D. 11.05.2020).
Dumnezeu să o odihnească în pace, alături de toţi cei dragi, de toţi cei care au strălucit cu ceva în cultura şi arta brăileană; iar familia, rudele, prietenii, apropiaţii şi persoanele care au îndrăgit-o, să-i păstreze vie memoria, printr-un cântec de bucurie. Pentru dumneaei, viaţa a fost o bucurie, care, deşi se opreşte aici, amintirea va urma să trăiască mult timp de acum înainte.
Nicuşor I.
NICOLAE SULAC - in memoriam 